Senatul italian aprobă reforma constituțională controversată a guvernului Meloni, în pofida opoziției.

În cursul zilei de marți, Camera superioară a Parlamentului italian a adoptat, cu o majoritate de 109 voturi pentru și 77 împotrivă, o modificare controversată a Constituției, inițiată de cabinetul condus de prim-ministrul Giorgia Meloni, relatează agerpres.ro.

Cea mai importantă prevedere introdusă prin această reformă constă în alegerea directă a șefului guvernului pentru un mandat de cinci ani, concomitent cu alocarea a cel puțin 55% din locurile din ambele camere legislative coaliției care susține candidatul câștigător, în scopul asigurării unei majorități funcționale.

Cu toate că numărul de voturi înregistrate în Senat nu atinge pragul necesar de două treimi pentru amendarea legii fundamentale în ambele camere ale legislativului, și nici nu se anticipează atingerea acestui prag în Camera inferioară, perspectiva unui referendum devine iminentă.

În pofida acestui fapt, formațiunile politice care alcătuiesc coaliția guvernamentală de dreapta au salutat rezultatul scrutinului, în timp ce partidele de opoziție și-au manifestat dezacordul prin ridicarea simbolică a unor exemplare ale Constituției.

Executivul condus de Meloni își propune să combată, prin intermediul acestei reforme constituționale, instabilitatea politică cronică ce caracterizează scena politică de la Roma, având în vedere succesiunea a 70 de guverne diferite de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial până în prezent.

Această realitate a determinat o parte semnificativă a populației italiene să susțină necesitatea revizuirii sistemului politic, însă modalitatea concretă propusă de guvern a atras critici vehemente din partea opoziției, care se teme de o potențială acaparare a unor prerogative importante ale legislativului și președintelui republicii de către Meloni.

Elly Schlein, liderul opoziției social-democrate, a avertizat că reforma ar avea drept consecință răsturnarea arhitecturii guvernamentale și concentrarea puterii în mâinile unei singure persoane, opoziția anunțându-și deja intenția de a contesta planurile respective.

Un precedent similar a avut loc în Italia în 2016, când premierul de la acea vreme, Matteo Renzi, a pierdut un referendum pe tema unei reforme constituționale și a fost nevoit să demisioneze din funcție.